Controlul maselor şi auto-programarea populaţiei

Publicat pe Publicat în Gânduri si idei

Frica şi televizorul

Din multitudinea de metode de control a maselor am ales doar două, pe care eu le consider deosebit de eficiente. Poate părea atât de simplu de zis  ,,ştiam deja acest lucru’’, dar întrebarea  rămâne: Dacă ştiai, de ce ţi-e frică să rişti în timp ce te uiţi la televizor şi trăieşti viaţa altuia? Consideri că poţi face faţă şi cp vei rămâne în control? Pentru că gândeşti astfel, se pare că  metoda funcţionează de minune: să crezi că eşti la control într-un mediu controlat.

Frica

Imaginează-ţi chiar acum două tipuri de persoane:

Prima este o persoană extrovertită, mereu pusă pe încercări, plină de optimism şi chiar dacă a picat de multe ori, s-a ridicat la loc şi a continuat să facă atât greşeli cât şi rezltate.

A doua persoană este caracterizată de un temperament introvertit, fără prea multe greşeli, aşteptând la locul ei schimbarea şi ascultândd pe alţii pentru a şti ce să facă, mereu pesimistă şi neîncrezătoare în oamenii din jurul ei.

 

Prima întrebare(de încălzire): Care dintre ele consideri că este caracterizată de frică?

A doua întrebare: Care dintre ele consideri că este mai uşor de condus?

Ultima întrebare: Care eşti tu?

Din păcate este destul de greu să dai un răspuns obiectiv, deoarece majoritatea vom alege că suntem persoana curajoasă, ce ia deciziile sale şi nu este influenţată de alţii. Dar fă un test simplu: Jim Rohn, celebru orator şi o personalitate de bază în domeniul dezvoltării personale, spune că cele mai apropiate 5 persoane din viaţa ta, sau persoanele cu care îţi împarţi cea mai mare cantitate din timpul tău, îţi vor decide viitorul mai mult decât orice. Deci alege 5 persoane şi adresează-le următoarea întrebare: Ai vrea să pornim împreună o afacere chiar de luna viitoare?

Orice răspuns înafară de un scurt DA este o abureală ce ascunde în spatele ei motive de frică, majoritatea iluzii.

 

Televizorul

Cine altcineva te ţine mai bine în pas cu lumea? Adică trăind la fel ca ea şi făcând parte dintr-o statistică ce arată că mai mult de 95% din oamenii ţării noastre căştigă mai puţin de 5% din bani. De fiecare dată când văd un om bogat la televizor, mă întrb cine petrece mai mult timp privind acel ecran de sticlă: omul de rând sau cel bogat?

ADHD a fost diagnosticată a fi o boală  a 8 milioane de oameni. Numărul este eneorm, ţinând cont că 75% dintre adulţi râmân nediagnosticaţi sau ne trataţi.

ADHD este o tulburare de comportament ce afectează în special copiii, dar este larg răspândită şi în rândul adulţilor, acesta se manifestă  prin incapapcitatea acestora de a se concentra  pe o anumită activitate, lipsa atenţiei,  hiperactivitatea, comportament impulsiv.

Dar ce legătură are acesta cu televizorul? Aparent niciuna. Dar atunci când stăm timp îndelungat în faţa televizorului, relaxaţi, creierul intră în frecvenţa alfa ( 7-14 Hz sau 8-12 Hz), iar informaţiile din programele televizate ajunge în subconştientul nostru fără o analiză exactă  a lor prin care să filtrăm ce este corect şi ce nu.

Poate oare avea vreo legătură privitul îndelugat la televizor cu ADHD-ul? Fiecare decide pentru el…

Totuşi, un studiu făcut de către Acasemia Americană de Pediatrie arată că da. Doctorul Dimitri A.  Este de părere că: ,,Privitul la televizor releagă creierul copilului şi îngreunează capacitatea copiilor de a învăţa la şcoală. Bazându-se pe un studiu făcut pe 2000 de copii a concluzionat  că fiecare oră petrecută la televizor de către copiii între 1 şi 3 ani, va creşte o rată a probabilităţii ca acel copil să fie diagnosticat cu ADHD până la 7 ani cu 10%.

Iar copiii  cresc în adulţi, iar adulţii întemeiază familii care se destramă sau rămân împreună, dar funcţionează defectuos. În acelaşi timp, alţii vor trăi în realitatea ce alţii o pot vedea printr-un ecran de sticlă conectat la o sursă de energie electrică.

Televizorul este aparatul universal de redus venituri şi emoţii.